Lista Localităților

Comuna Barcani

Prezentarea comunei Barcani

Comuna Barcani, din Covasna, este situata la sud de Zagon, în coltul sudestic al judetului, pe drumul national (DN) 13 E, la o distanta de 55 de km de municipiul resedinta Sfantu-Gheorghe, la 50 de km de Brasov si la 115 km de Buzau. De Barcani, care se afla la o altitudine de peste 700 de metri si care este centrul de comuna, mai apartin satele Ladauti si Saramas. Impreuna cu comunele Vama-Buzaului, care apartine de judetul Brasov, si Sita-Buzaului, si cu orasul Intorsura-Buzaului alcatuiesc Depresiunea Buzaielor.

Primele informatii despre popularea localitatii provin de la începutul anilor 1700, iar prima atestare documentara a Barcaniului dateaza din anul 1843, denumirea istorica a localitatii fiind „Barcanu”.

Barcani a fost o asezare care a apartinut de comuna Zagon, întrucat stramosii locuitorilor de nationalitate romana au fost colonizati de familia Mikes din Zagon, apoi ulterior, la începutul secolului XVIII, de familia Szentkereszti, pe pamanturile donate de acestia. Localitatea este asezata în partea de nord-est a bazinului Intorsurii. Este legata de localitatea Zagon printr-un drum pietruit (13 km), iar de Intorsura Buzaului prin sosea asfaltata (5 km). Denumirea localitatii, conform traditiei, vine din cuvantul „borcan” din limba romana. Asemenea produse din sticla au fost fabricate aici între anii 1847-1886, pe proprietatea familiei Mikes din Zagon. In prezent se cunoaste locul atelierului de sticlarie, iar sapaturile efectuate aici dezvaluie si natura produselor fabricate.

In comuna, principalele ocupatii ale localnicilor sunt cresterea animalelor (ovine, bovine, cabaline), cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, a preparatelor si produselor lactate si valorificarea produselor animaliere.

Atractii turistice:

• Biserica ortodoxa din Barcani. A fost construita în anul 1896 cu hramul Sfantului Nicolae. In fata acesteia se afla o troita frumos sculptata.
• Biserica ortodoxa cu hramul Arhanghelilor Mihail si Gavril. A fost construita în anul 1967. In interiorul acesteia sunt pastrate icoane din secolul XIX. Biserica ortodoxa din localitatea vecina Saramas este o constructie mai noua, purtand hramul Sfantului Nicolae
  

Sursa: http://www.kvmt.ro/index.php?id=74_barcani
http://primariabarcani.ro/prezentare_locala

Comuna Boroșneu Mare

Prezentarea Borosneu Mare

Centrul comunei Borosneu Mare este situata la partea estica a judetului Covasna, la partea stanga se afla paraul Covasnei. Cuprinde sase sate: Borosneu Mare (resedinta), Dobolii de sus, Tufalau, Let, Borosneu Mic si Valea Mica.

In aceasta zona au fost descoperite ramasite arheologice din epoca neolitica si romana. La Borosneul Mare au fost descoperite ruinele unui castru roman care asigura apararea drumurilor romane spre stramtoarea Oituz, si spre zona Intorsurii Buzaului. Comoara de aur de la Tufalau descoperita in anul 1840 in opinia unora dateaza din epoca de bronz, iar intr-o alta opinie fiind considerata de origine scita. Cetatea Borz din Valea Mica este datata din epoca de bronz, Evul Mediu timpuriu. O parte a pieselor comorii din Tufalau sunt pastrate in prezent in Muzeul National al Ungariei, dar si in Muzeul Istoriei din Viena. Pe dealul cetatii de langa localitatea Let, in secolul XIV se afla cetatea regala, din lemn a regelui Nagy Lajos. In locul acesteia a fost construita cetatea Szekely banja, binecunoscuta in istoria secuilor.

Sursa: http://www.nagyborosnyo.ro/

Comuna Brateș

Prezentarea Comunei Brates

Aceasta comuna a Scaunului Orbai este situata pe partea dreapta a apei Covasna, de-a lungul drumului de la care orasul balnear Covasna este situat la o distanta de 6 km. Aici opreste si trenul Sfantu Gheorghe – Bretcu. In administratia comunei apartin satele agricole Telechia (care a dat in trecut numele Scaunului) si Pachia. Merita vizitata biserica reformata si pentru faptul ca de pe tavanul acesteia, cu ocazia unei renovari, a fost desfacut tavanul cu casete in stil renascentist din 1760, in prezent gazduit de Sectia de etnografie a Muzeului National Secuiesc din Sfantu Gheorghe. Parcul care inconjoara in prezent biserica pastreaza numele reginei Erzsebet (Elisabeta), la fel ca acei copaci batrani care incercuiesc biserica din Pachia.

Telechia este un loc istoric. Aici se afla Conacul Horvath, monument artistic din secolul XVIII, reprezentant al barocului popular, care se deterioreaza tot mai mult. In biserica din Pachia si pe zidul exterior al acesteia putem admira emblemele celor doua fenomene ale mici localitatii: Pakey Lajos (1853-1921) din Pachia, arhitect celebru in Cluj, printre altele proiectantul soclului grupului statuar al Regelui Matyas(Matei Corvin), Sandor Jozsef (1853-1945) Secretarul-sef al Asociatiei Culturale Maghiare din Ardeal (Erdelyi Magyar Kozmuvelodesi Egylet), un personaj reprezentativ al minoritatii maghiare din Ardeal. Cine nu a auzit zicala: uti Pake Baratost (loveste Pachia Bratesul)? Cele doua localitati in prezent, impreuna cu Telechia, formeaza o singura unitate administrativa. Si nimanui nu ii trece prin cap sa se atinga de calatori. 

Sursa: http://baratos.ro/ro/home.html

Comuna Chichiș

Prezentare comunei Chichis

Centru de comuna, satul Chichis este situat in unghiul format de Olt si Raul Negru, limita a judetului Covasna, la doar 1,5 km de judetul Brasov pe DN 12, la o altitudine de 509 m.

Pe teritoriul satului a fost identificata ceramica, probabil din epoca bronzului, o fusaiola de lut, oase de animale, fragmente de vase si fragmente de ceramica. Prima datare istorica care atesta existenta localitatii este din 1461. Cu toate acestea la sfarsitul secolului al 13-lea comunitatea crestina din localitate a fost destul de numeroasa si avuta pentru a construi o biserica catolica. Dupa reforma religioasa biserica a fost transformata in biserica unitariana si ca monument istoric a fost inclusa pe lista UNESCO. In anul 1567 in Chichis au fost inregistrate 34 de case, in care locuiau familii de secui cu drepturi depline, libere, iar de la inceputul secolului al 17-lea apar in localitate iobagi si jeleri. In anul 1602 dintre cele 23 de familii nici una nu este iobaga, insa in anul 1614 dintre cele 61 de familii 9 sunt iobagi si 2 jeleri, iar in 1703 dintre cele 66 de familii 32 erau iobagi. Dupa formarea regimentelor de graniceri 440 de secui figurau in evidenta armatei. Date mai exacte apar la recensamantul din jumatatea secolului al 19-lea. Populatia creste – lent – in anul 1850 fiind 881 de locuitori, urmand ca in anul 1900 sa ajunga la un numar de 1170 de locuitori, iar in 1941 2060 de persoane. In anul 1910 se inregistrau 7 religii diferite: catolici, reformati, unitarieni, evangelici, greco-catolici, ortodocsi si israeliti. In anul 1675 un cronicar anonim aminteste conditiile favorabile pe care le ofera teritoriul pentru cresterea animalelor. Numele localitatii se intipareste in mentalitatea colectiva in perioada luptei pentru libertate din anii 1848-1849. Trupele imperiale au ocupat Tara Barsei si au inaintat spre Trei Scaune. Pentru a opri avansarea contrarevolutionarilor, armata revolutionara maghiara a mobilizat cca 7000-8000 de secui. Batalia decisiva a avut loc in data de 2 iulie in zona podului peste Raul Negru. Principalul actor al bataliei era Gabor Aron, eroul revolutionar care a si cazut in aceasta batalie, si armata de infanteristi condus de acesta Istoria multiculturala a comunitatii a facut ca schimbarile de regim politic apartenenta succesiva la Ungaria si Romania in sec. XX sa nu fie marcata de conflicte etnice. Toleranta religioasa si etnica este o caracteristica a localitatii de care localnicii sunt mandri.

Localitati apartinatoare: Bacel
Numarul locuitorilor: 1610
Cai de acces: DN 11, DN 12, statie de cale ferata Chichis

Economia localitatii: Din punct de vedere economic este o comuna in dezvoltare, desfiintarea marilor centre industriale din cele doua orase vecine (Brasov si Sfantu Gheorghe) a impus in mod imperativ redistribuirea fortei de munca, astfel au aparut mici intreprinzatori, agricultura este in proces de capitalizare forta de munca disponibila si neocupata este redusa.

Atractii turistice:

• Biserica unitariana din secolul XIII. (monument UNESCO)
• Biserica ortodoxa din sec XVI.
• Monument dedicat revolutiei 1848
• Monument dedicat soldatilor cazuti in al doilea razboi mondial
• Lacuri amenajate pentru pescuit sportiv si petrecerea timpului liber
• Herghelia de lipitani – Ferma Bartha – una din cele mai importante herghelii de lipitani din tara

Sursa: http://www.ro.chichis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=50&Itemid=70

Comuna Comandău

Prezentarea Comunei Comandău

Comuna Comandau este o regiune cu padure nesfarsite de foioase si brazi, gradina a fructelor de padure, a ciupercilor, oaza pescarilor si vanatorilor, drumetilor, viitorilor paradis al schiorilor. Toate acestea la o atitudine de 1071 metri de la nivelul marii. Cei interesati de patinata istoriei a locului, cu siguranta vor avea parte de acestea.

Localitatea Comandau este situata de a lungul paraului Basca Mare, afluent al Buzaului, care izvoraste din Muntii Vrancei si ai Buzaului. Denumirea localitatii vine de la vechiul post de graniceri „Grenzkommando” situat in apropierea granitei de odinioara. Aici a existat o linie ferata cu ecartament ingust, care in 1892 a fost legata de gara Covasna. Materialul lemnos exploatat era coborat la vale printr-un funicular (siclau) construit intr-un mod genial si ingenios, de unde era transportat pana la gara din Covasna, tractate de o locomotiva cu aburi. In prezent, din aceasta retea de cale ferata exista numai portiuni, in vederea salvarii funicularului in anul 2004 s-a constituit o initiativa civica. Aceasta este singura amintire de istorie industriala de acest gen, cu o valoare incontestabila din Europa Centrala si judetul Covasna. Valoarea peisagistica a locului, partia de schi de pe muntele Laur, microclimantul deosebit fac ca interesul fata de localitate sa fie indreptat spre sporturile de iarna si turism.

Sursa: http://www.kvmt.ro/67_comandau/

Comuna Dalnic

Prezentarea comunei Dalnic

Satul Dalnic este satul natal a lui Dezsa Gyorgy este mandru de fiul sau. In biserica reformata din Dalnic, care pastreaza elemente ale arhitecturii medievale puteti admira un fragment dintr-un text scris in scriere runica secuiasca.

Marele scriitor si poet maghiar Gael Jozsef (1811-1866) care facea parte din cercul de prieteni a lui Eotvos Jozsef s-a nascut la Dalnic. Acesta a scris comedia intitulata A Peleskei notoriusa (Notarul din Peleske). Straveche localitate secuiasca, la poala estica a muntilor Bodoc, in valea piriului cu acelasi nume, in apropierea DN 11 spre Tirgu Secuiesc. Cei mai multi vin in cautarea memoriei lui Dozsa Gyorgy (Gheorghe Doja). In acest loc, unde, conform traditiei, s-a nascut personajul principal al rascoalei taranilor din 1514, puteti admira doua monumente: vechea si simpla placa memoriala, realizata in 1949, si placheta de bronz a lui Dozsa, ce se odihneste pe stilpi de bazalt, inconjurata de un gard din fier forjat, ce de aminteste de lame de coasa. Proiectantul este Plugor Sandor iar placheta din bronz este lucrarea artistului Jecza Peter. Statuia monumentala ce reprezinta persoana lui Dozsa se afla in centrul localitatii. Este creatia artistului Szobotka Andres (1976).

Alte atractii:

• Scoala care poarta numele bizantinologului de origine maghiara, Darki Jeno (1880-1940). Aleea de brazi milenari din curtea scolii este o priveliste spectaculoasa.
• Arboretumul gradinii Beczisy. Raritatile gradinii sunt arborii Ginkgo biloba, molidul de Arizona (Picea engelmanni), magnolia japoneza (Magnolia kobus), respectiv o specie foarte rara de artar din zona (Acer hyrcanum).
• Conacele cu valoare arhitecturala: conacul Lizir (1753), conacul Gail-Borbith (1844), casa Bartha (sec. XIX), curia Hadnagy (inceputul sec. XX), casa Veress si curia Darki (sec. XVIII).

Sursa: http://www.kvmt.ro/index.php?id=109_dalnic
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dalnic,_Covasna

Comuna Dobârlău

Prezentarea comunei Dobârlău

Scurt istoric
Comuna se situează în sudul judeţului Covasna, pe malul stâng al râului Negru, la poalele vestice ale Clăbucetelor Întorsurii. Situată în colţul sud-estic al bazinului Sfîntu Gheorghe pe teritoriul judeţului Covasna, reprezintă limita cu judeţul Braşov.

Prezentarea localității:
Alcătuită din localitățile Dobârlau, Dobârlau-Vale, Marcus si Lunca Marcus, comuna Dobârlau este situata în sudul judetului Covasna pe malul stang al Râului Negru, în sud-estul Tarii Bârsei, înconjurata de Clabucetele Întorsurii – munti din curbura interioara a Carpatilor – pe drumul judetean 103B, la limita cu judetul Brasov.

Puncte turistice:

• Biserica ortodoxă Dobârlău cu hramul Adormirea Maicii Domnului Biserica ortodoxă Mărcuş cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Biserica ortodoxă
• Lunca Mărcuşului cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe Mânăstirea Mărcuş cu hramul Sfinţilor Români şi Acoperământul Maicii Domnului.

Sursa: http://primariadobarlau.ro/

Comuna Ilieni

Prezentarea Comunei Ilieni

Comuna Ilieni se afla situata pe valea paraului Ilieni ce izvoraste din Muntii Baraolt, pe malul drept al raului Olt, la o altitudine de 530-540 m. si este strabatut de DJ 112 , Sfantu Gheorghe-Brasov. Pe teritoriul acestei localitati se gaseste un izvor de apa minerala carbogazoasa numit Fantana Anna. Prima atestare documentara dateaza din 1332, asezarea fiind locuita mult inainte, drept dovada stau sapaturile arheologice din 1910 de pe malul stang al paraului Ilieni, care au descoperit asezari apartinand culturilor Starcevo-Cris, Ariusd-Cucuteni si Cotofeni. Tot in acel loc se semnaleaza urma de ziduri de piatra si vase romane. In padurea din apropierea satului s-a descoperit o moneda de bilon de la Didius Iulianus. Pe malul Oltului, la vest de sat, spre Dobolii de Jos si Ariusd, in locul numit „Dealu Mare” s-au gasit o urna cu patru butoni, o ceasca si fragmente ceramice din a doua epoca a fierului.

Cu prilejul sapaturilor efectuate in anul 1965, in locul numit „Roata de Fier” (Kerekesvas), s-au descoperit fragmente ceramice dacice din sec I i. d. Hr-I e. n. Incepand cu anul 1876, satul Ilieni a apartinut Comitatului Trei Scaune din Regatul Ungariei, apartenenta ce se va incheia in anul 1920, odata cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii sai. In perioada interbelica, localitatea face parte din Judetul Trei Scaune, iar incepand cu anul 1968, dupa desfiintarea Regiunii Autonome Maghiare, intra sub administrarea teritoriala a actualului judet Covasna. Satul a fost denumit dupa Sfantul Ilie al Vechiului Testament, aparand in registrul din 1567 sub denumirea de Ilieni, denumire ce o poarta si astazi. Localitatea a fost un sat minier, aici functionand intre anii 1868-1961 o mina de lignit cu extragere din subteran.

Economia localitatii este bazata pe activitati in domeniul: exploatarii si prelucrarii primare a lemnului, prelucrarii laptelui, confectiilor, prelucrari maselor plastic, precum si in domeniul materialelor de constructii, comertului si agroturismului. Activitatea principala ramane insa agricultura, prin cultura plantelor si cresterea animalelor.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ilieni,_Covasna
http://www.kvmt.ro/61_ilieni/

Comuna Moacșa

Prezentarea comunei Moacșa

Comuna Moacsa se afla in Depresiunea Targu Secuiesc. Localitatea Moacsa este situata in zona centrala a jude?ului, pe cursul vaii Padureni, la capatul sudic al Muntilor Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brasov -Targu Secuiesc-Bacau. Cuprinde trei sate: Moacsa (resedinta), Padureni, Eresthighin. Prima atestare documentara dateaza din anul 1332, insa descoperirile areologice dovedesc existenta omului aici mult inainte astfel, in anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic facut in locul numit „Maksahat” s-a identificat o asezare de tip Cucuteni-Ariusd si vestigii din sec. XI – XII, iar pe „Hotarul Moacsa” s-a descoperit o cetate dacica. Pe malul drept al paraului Padureni, s-a descoperit o asezare cu doua nivele de tip Precucuteni, Cucuteni-Ariusd ce continea o locuinta dreptunghiulara, fragmente de ceramica si obiecte de uz casnic.

La „Drumul cerei” s-a gasit o moneda republicana romana, de argint a familiei Rubria, iar in „hotarul Veresmart”, intre paraiele Ciobot si Nasas se gasesc urmele unei asezari din epoca romana. Aici s-au gasit intamplator substructii de cladire de piatra, fragmente de tigla si de ceramica romana provinciala. La capatul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poarta denumirea de „Megely”, a fost descoperita o asezare neolitica atribuita unei faze timpurii a culturii Ariusd-Cucuteni, suprapusa de o locuire dacica.

Atractii turistice:

• Monument in locul presupusei case parintesti a scriitorului Mikes Kelemen, in gradina Mikes. Inscriptia: „In casa construita pe acest loc s-a nascut Mikes Kelemen 1690-1762: secretarul personal al principelui transilvan Rakoczi Ferenc II, revolutionarul exilat la Rodosto (azi, Tekirdag), un reprezentant de seama a prozei maghiare”. In aceasta gradina pot fi admirati batrani stejari Mikes, despre care se spune, ca probabil l-au vazut pe scriitor copil fiind, jucandu-se sub ei.
• Colectia de medalii si cupe sportive a gimnastei olimpice Ecaterina Szabo, castigatoarea medaliei de aur la Olimpiada din 1984, expusa in casa sa natala.
• Printre locuitorii romani ai comunei traieste un vechi obicei popular religios, legat de riturile stravechi de botez, celebrat in fiecare primavara de catre preotul ortodox la izvorul Budos. Scriitorul Mikes Kelemen a scris despre izvor si apa acestuia, in Scrisorile sale din Turcia.
  

Sursa: http://www.kvmt.ro/index.php?id=140_moacsa

Comuna Ozun

Prezentarea Comunei Ozun

Ozun este un sat in judesul Covasna, in Depresiunea Brasovului, pe Raul Negru. Resedinsa comunei Ozun. Localitatea Ozun este situata in partea sudica a judesului, pe malul drept al raului Negru, la o altitudine de 515 m. si la o distansa de 9 km. de municipiul Sfantu Gheorghe. Satul este srabatut de DN11, Brasov – Bacau, tronson suprapus de E574. cea mai mare comuna din judetul Covasna constituita din sapte sate (Ozun, Santionluca, Lisnau, Bicfalau, Lunca Ozunului, Magherus, Lisnau-Vale) este situata in depresiunea Brasovului, la hotarele sud-estice ale comitatului Alsoharomszek (Trei Scaune) la 9 km distanta de Sfantu Gheorghe, 27 km de Brasov si 30 km de Covasna.

Pe parcursul timpului localitatea a avut mai multe denumiri istorice, astfel:1332-Saurdos de Wzon, 1335-Uzon, 1567-Wzon, 1642-Uzon, 1760-Ozon, 1854-Uzon. Prima atestare documentara dateaza din anul 1332, dar sapaturile arheologice facute in aceasta zona demonstreaza existenta umana inca din neolitic, aici descoperindu-se ceramica pictata de Cucuteni-Ariusd, ceramica pictata cu dungi apartinand culturii Cotofeni dar si o urna ceramica Hallstattiana.

Cu ocazia cercetarilor arheologice facute in anul 1976 pe malul drept al raului Negru in locul numit „La Balti”, s-au gasit mai multe fragmente ceramice de borcane lucrate cu mana decorate cu brauri in relief si butoni cilindrici si vase pentru provizii apartinand ultimelor doua secole a Daciei preromane. Pe malul stang al raului Negru, pe o terasa denumita de localnici „Spatele Tulghesului” (Tolgyhat) s-au descoperit morminte de incineratie ce contineau ceramica atribuita culturii Noua.

Atractii turistice:

• In Ozun exista mai multe monumente istorice. In centru putem vedea biserica reformata din secolul XV. avand planul de baza in forma de oua, biserica catolica, primaria si un parc comemorativ.
• In sat exista mai multe conace si castele construite in secolul XVIII. (castelul Beldi-Mikes, conacul Ujvarossy-Agoston, conacul Temesvary etc.), care poarta semnele barocului popular, ale stilului rococo si empire.
• Conacul Punkosti este deasemenea considerat monument de arta. Acoperisul sau inalt, dublu este o varianta a mansardei populare (s-a construit in jur de 1810). In aceasta cladire functioneaza astazi biblioteca „Erdelyi Lajos”. Constructia populara traditionala este reprezentata de mai multe cladiri din lemn, cu acoperis din sindrila, ca de exemplu casa lui Baba Mozesne datata din prima treime a secolului XIX. si casa lui Paljanos Adolf (fosta cazarma de husari), construita in stil renascentist, la inceputul secolului al XIX-lea. Un detaliu foarte frumos este prispa boltita a casei. Satul Bicfalau este situat intr-o ambianta pitoreasca la poalele Muntilor Intorsurii, inconjurat de padure de fag. Prima atestare documentara despre asezare se dateaza din 1332. Satul are a populatie de 379 locuitori conform recensamantului din 2002.
• Datorita unor conditii socio-istorice specifice, in Tinutul Secuiesc au fost ridicate cele mai multe conace. Pe teritoriul unor localitati, cum ar fi Bicfalau sau Cernat, calatorul poate descoperi peste zece conace. Dintre conacele cu arhitectura frumoasa amintim conacul Simon de pe strada Mare, construita in anul 1793, avand o prispa din piatra, cu arcade si coloane. Tot in aceasta strada se afla casa Jantso, iar in strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Odon . Aceasta casa are o prispa asimetrica, boltita, arcuita, ornata in stil baroc. Alte conace si case importante: conacul lui Pall Gergely, pe strada Mare, construit in anul 1830; conacul Molnar de pe dig, datat din anul 1822, cu prispa populara, coloane joase cu arcade, fiind unic in Bicfalau; casa Bojthe – Cseke din anul 1860, casa Harko Lajos, conacul Ven – Abraham, casa Zatyi, casa lui Pall Gergely etc.
• Denumirea localitatii Lisnau vine din limba slava si inseamna „padure”. In prima jumatate a secolului XIV., Lisnau a fost o asezare platitoare de impozite; prima atestare documentara a satului se dateaza din 1332.
• Dintre atractiile turistice ale satului amintim biserica reformata din centru, monument istoric, inconjurat de un gard din piatra, in forma de cerc, ramasite ale cetatii. Turnul de clopot a fost construit in locul intrarii acestei cetati. Pe globul de pe turn – ca si in stema secuiasca – se afla Soarele si Luna aurita. In turn putem vedea unul dintre cele mai renumite clopote renascentiste din zona, ornata cu frunze cu „nervuri din metal”, considerat monument de arta. Acest clopot a fost executat de catre mesterul brasovean Lampen Henrik din 1693. Biserica inca mai poarta stilul gotic.
• Prima atestare documentara a satului Santion se dateaza din anul 1332; satul si-a primit numele probabil de la Sfantul Ioan sau Sfantul Ivan. Satul a devenit cunoscut in special datorita primei sotii al scriitorului Jokai Mor, actrita dramatica, Laborfalvi Roza (nascuta Benke Judit, 1817 – 1886). Din sirul atractiilor turistice din sat amintim biserica romano-catolica, monument istoric respectiv capela Szentivanyi cu turnul husar, in stil baroc. Biserica unitariana din Lunca s-a construit in anul 1826 , in interiorul ei se afla o placa comemorativa din 1939, in memoria lui Berde Mozsa (1815-1893), fost lider si personalitate a revolutiei din 1848-49.
  
  
  

Sursa: http://www.ozun.ro/
http://www.kvmt.ro/index.phpsid=147_ozun

Comuna Reci

Prezentarea Comunei Reci

Reci este un sat in partea de nord-est a judetului Covasna, in Depresiunea Sfantu Gheorghe. Apartine de comuna Reci.In anul 1964 fostul sat Comolau a fost contopit cu localitatea Reci, astfel ca in zilele noastre Comolau constituie partea nordica a acesteia. Localitatea Reci este situata in partea centrala a judetului Covasna, pe malul drept al raului Negru, la o altitudine de 548 m, pe DN11.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1334.
Cu ocazia sapaturilor arheologice efectuate intre anii 1957-1959, pe malul drept al raului Negru, in locul numit „Telek” s-a constatat existenta unei bogate asezari neolitice. Aici au fost descoperite trei locuinte si doua morminte apartinand culturii Tisa, materiale arheologice apartinand culturilor Boian, Cucuteni-Ariusd, Bodrogkeresytur, Cotofeni si Noua, precum si vestigii din epoca bronzului (cultura Wietenberg) si din prima epoca a fierului. Pe malul drept a raului Negru s-a mai o asezare si un mormant de inhumatie (distrus) din secolele X-XI.In secolul al XIII-lea se construieste biserica reformata ini?ial biserica romanica (din care se mai pastreaza absida) peste o necropola din secolul al XII-lea.

Economia acestei localitati este bazata in special pe agricultura (cultivarea suprafetelor de teren cu porumb, ovaz, cartofi), cresterea animalelor si in mica parte pe activitati comerciale. Din partea culturi este de mentionat ca fanfara din localitate, binecunoscuta in intreg Tinutul secuiesc este invitata preferata a diverselor evenimente culturale.

Padurea de mesteceni din Reci este rezervatie naturala. Nisipul rezervatiei a fost adus de apele Raului Negru, la sfarsitul erei glaciare. Ulterior a fost supus eroziunii vantului, formand dune si valuri.Intre dune, cand nivelul apei creste, se formeaza numeroase lacuri de dimensiuni mici.In rezervatie traiesc numeroase plante rare: trifoistea, palustrul, catina. Pe malul lacurilor traieste planta carnivora aldrovanda, roua cerului cu frunze rotunde, planta deosebit de rara, iar in apa nufarul alb (Nyimphea alba). Aici isi gasesc adapost ratele caraitoare, iar pe timpul migratiei de primavara nagatii, cufundarii, chirele, lisitele. Aici traieste si o specie rara de broaste, broasca de mlastina (Rana arvalis arvalis Nilss), a carei mascul, in sezonul de imperechere „imbraca” o tinuta de culoare albastru deschis. Locuitori permanenti ai padurii sunt caprioarele, cerbii. Foarte des se pot intalni vulpi, bursuci, veverite, pisici salbatice, mistreti. Fazanii de aici au fost colonizati.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Reci,_Covasna
http://www.kvmt.ro/index.php?id=73_reci

Comuna Sita Buzăului

Prezentarea comunei Sita Buzăului

Sita Buzaului este o comuna situata in depresiunea Buzaului, la 4 km departare de orasul Intorsura Buzaului, pe DN 10. Cuprinde patru sate: Sita Buzaului (resedinta), Crasna, Merisor si Zabratau.

Prima atestare a localitatii Sita Buzaului dateaza din anul 1533. Denumirea „Buzau” este de origine traca, lingvistii sustinand ca provine de la „buz”- capra/oaie. Prima biserica din localitate a fost ridicata in anul 1834, asezata in actualul cimitir, dar demolata ulterior si reconstruita in anul 1862, cu hramul ,”Adormirea Maicii Domnului”, ridicata dupa un stil apusean.

Este aici, la limita actuala a judetelor Covasna si Buzau se gaseste formatiunea de stanci denumita piatra lui Szent Laszlo (Sfantul Ladislau), la baza careia in anul 1887 a fost gasita o comoara de aur. Comoara este compusa din bare din aur marcate cu pecete datand din secolul 4. La Sita Buzaului, pe malurile raului Kovako au fost descoperite uneltele din piatra neslefuita, datand din paleolitic, confectionate din cremene si jasp.

Atractii turistice:

• Biserica ortodoxa din Sita Buzaului. Biserica a fost construita in anul 1861 cu Hramul Adormirii Maicii Domnului. Peretii bisericii asemanatoare din localitatea Ciumernic sunt impodobiti cu picturi murale specific ortodoxe (1867).
• Tabara pentru elevi din Crasna. Cea mai veche cladire a localitatii este o parte a atelierului de sticlarie a contelui Mikes Benedek, infiintata in anul 1855.
  

Sursa: http://www.kvmt.ro/127_sita_buzaului/
http://www.sitabuzaului.ro/

Comuna Valea Mare

Prezentarea comunei Valea Mare

Valea Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România.
Se află în partea de sud-est a județului, în Munții Întorsurii , la 26 de km de Sfântu Gheorghe , pe drumul ce face legătura între Boroșneu Mare și Covasna .
Până în 1999 , localitatea făcea parte din comuna Barcani .

Populația din Valea Mare s-a format din iobagii și jelerii români, aduși aici de proprietarii maghiari din Boroșneul Mic pentru a presta diferite activități agrare sau în pădurile din zonă.
Activitatea principală a locuitorilor constă în creșterea animalelor și cultivarea cerealelor.
Obiective turistice și memoriale
În centrul comunei se ridică o Biserică Ortodoxă, construită în 1793. Aceasta poartă hramul Arhanghelilor Mihail și Gavril, fiind totodată un important obiectiv turistic datorită stilului său arhitectonic deosebit de frumos. Interiorul bisericii este decorat cu icoane din secolul al 19-lea. Mai veche chiar decât construcția este un clopot amplasat în clopotniță și care datează din 1763.

• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Crucea comemorativă din piatră este amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe din satul Valea Mare, fiind înălțată, în anul 1934, în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial, de către societatea A.S.T.R.A. din localitate. Monumentul este împrejmuit cu un gard de lemn și cuprinde un postament dreptunghiular, deasupra căruia este un soclu, înalt de 1 m, peste care se ridică o cruce treflată. Pe fațada monumentului este amplasată o placă pe care sunt înscrise numele a 28 eroi români.
• Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Valea Mare. (poza)
  
  
  

Comuna Zagon

Prezentarea comunei Zagon

Zagon este un satin partea de sud-est a judetului Covasna,in Depresiunea Targu Secuiesc, pe Raul Zagon. Localitatea Zagon este situata pe ambele maluri ale paraului cu acelasi nume,in partea sud-estica a judetului, la o altitudine cuprinsaintre 570 ti 630 m, pe drumul judetean 121E ce leaga municipiul Targu Secuiesc de statiunea Covasna.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1567. In padurea „Ceremus-Stejeris” din apropierea satului, a fost descoperitin anul 1877,intr-un vas de lut, un depozit de bronzuri hallastattiene compus din: 8 celturi, o secure plata cu aripi, un ciocan, 18 seceri de tipul languette, un cutit cu maner plin, bratari etc. In anul 1888 s-a descoperit un alt depozit de bronzuri (seceri, celturi, varfuri de lance) datatin Hallastatt B1, tot aici semnalandu-se doua fibule apartinand epocii romane si patru varfuri de sageti, o secure, doua varfuri de lance, un cutit, toate din fier, despre care se sustine ca ar fi din epoca medievala timpurie. In anul 1977, la marginea localitatii,in surpatura unei movile s-a gasit un mormant (sec. XI-XIII) ce continea un scheletinhumat, cu o spada cu doua taisuri cu maner si un pinten.

Atractii turistice:

• Biserica reformata din Moacsa (1894). In clopotnitain stil barocinca poate fi vazut clopotul din 1531. Biserica reformata din Eresthighin pastreaza clopotul datand din secolul XV care a condus pe ultimul sau drum, eroul revolutiei pasoptiste, Gabor Aron.
• In centrul localitatiiin 1994 a fost ridicat un obelisc,in memoria victimelor colectivizarii fortate,in loculin carein anul 1950 au fostimpuscate doua femei. Alte doua persoane nu s-auintors niciodata din deportare, iar alti 33 de locuitori au fost deportati la munca fortatain Dobrogea.
• Monumentul funerar Gabor Aron
• Conacul Benke din Eresthighinin stil clasicist tarziu.
• Izvorul Urkutja (Izvorul Domnului) si piatra Kupa din Moacsa. Un izvor cu debit bogat despre a carui apa se spune ca vindeca durerile de cap.
  
  
  
  

Sursa: http://www.kvmt.ro/168_zagon/
http://www.zagon.ro/

Orașul Covasna

Prezentarea orașul Covasna

Oraşul Covasna este situat în curbura Carpaţilor Orientali, la poalele munţilor Breţcu în depresiunea Târgu Secuiesc . Stațiunea balneoclimaterică permanentă de interes naţional se afla la 31 km de Sf. Gheorghe, la 60 km de Braşov și la 250 de km de Bucureşti. Staţiunea Covasna are 12200 locuitori și are în subordine administrativă localitatea Chiuruş. Cunoscută ca oraşul izvoarelor minerale, localitatea Covasna este traversată de pârâul cu același nume. Altitudinea variază între 550-600 m, iar climatul este răcoros, de depresiune intramontanã. Vara nopțile sunt rãcoroase iar iernile sunt reci. Aerul are un conținut ridicat de ioni negativi – un alt factor terapeutic natural.

Scurt Istoric:
Prima atestare documentara a oraşului Covasna dateaza din 1567, în 1773 apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic iar într-un manual de geografie aparut la Viena in 1818 este deja menționată ca stațiune balneară. În 1952 este declarat oraș iar odată cu reorganizarea administrativă a României din 1968 județul primește numele stațiunii Covasna. Economia orașului Covasna se bazează mai ales pe industria alimentară, turism și agricultură.
Stațiune balneoclimaterică
Este una dintre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice ale României, dispune de 9 hoteluri şi de mai multe pensiuni private precum și de un camping. Izvoarele de ape minerale au debite deosebit de ridicate (unele au un debit de peste 1000 de litri pe oră) și sunt răspândite în tot orașul (peste 1500 de izvoare) existând unele case particulare unde în fântâni este apă minerală. Acestea sunt de o mare varietate fiind carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, clorurosodice, iodurate, hipertone, hipotone, bromurate.
Afecțiuni tratate 
Apele minerale de la Covasna sunt utilizate atât în cura internă cât și în cura externă pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare (stări după infarct miocardic, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și aortică, hipertensiune arterială), boli hepato-biliare, boli digestive. De asemenea apa minerală este imbuteliată si comercializată în toată țara sub numele Roua (Roua Munţilor). În 2005 aceastei ape minerale i-a fost decernată medalia de aur la Salonul Internațional de ape minerale de la Berkeley Springs (Statele Unite). Trebuie menționate și mofetele (emanații de bioxid de carbon) din Covasna care au o valoare terapeutică majoră fiind extinse în toată stațiunea. Centrele de tratament din Covasna dispun de mofete, instalații pentru băi calde cu ape minerale, buvete pentru cură internă, aerosoli și inhalații. Aici se aflã și Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare Covasna, unitate renumită atât în țarã cât și în străinătate.

Obiective turistice:

• „Balta Dracului”, 
• Centrul Civic al oraşului Covasna cu hoteluri şi bază de tratament 
• Bustul lui Körösi Csoma Sándor 
• Casa de cultură orăşenească 
• Biserica reformată 
• Galeria de artă 
• Biserica romano-catolică 
• Mofeta „Bene” 
• Mofeta „Bardocz” 
• Biserica reformată din Voineşti 
• Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” 
• Biserica ortodoxă de stil vechi cu hramul “Duminica tuturor sfinţilor” 
• Biserica ortodoxă “Izvorul tămăduirii” lângă Hotel Montana 
• Biserica ortodoxă din Voineşti 
• Monumentul soldatului român 
• Spitalul cardiologic 
• Valea Zânelor cu „Cetatea Zânelor” 
• Planul înclinat de la Covasna 
• Calea ferată îngustă industrială 
• Biserica reformată din Chiuruş 
• Bustul lui Körösi Csoma Sándor din Chiuruş 
• Cămin cultural cu expoziţia memorială a lui Körösi Csoma Sándor 
• Noua casă memorială a lui Körösi Csoma Sándor 
• Nucii de pe parcela Csoma din Chiuruş 
• Bustul lui Iustinian Teculescu 
• Casa memorială a lui Ignacz Rozsa 
  
  

Oraşul Covasna dispune de un potenţial turistic deosebit. Bogăţia şi varietatea resurselor hidrominerale şi carbogazoase având valoare terapeutică excepţională au dat posibilitatea dezvoltării prioritare a turismului balnear. Anual în complexele balneare din Covasna, staţiune cu „stagiune” permanentă, pot beneficia de efecte tămăduitoare şi miraculoase ale tratamentului peste 50.000 de vizitatori

Sursa: http://www.primariacovasna.ro/